Din ciclul anunturi pentru fani: U2 si Q Magazine au pregatit o versiune cover a albumului Achtung Baby. Acest album, initulat AHK-toong BAY-bi Covered, a fost oferit cititorilor Q din UK, si a putut fi comandat pe site-ul revistei de restul fanilor. Din fericire pentru cei care nu au reusit sa obtina albumul astfel, toate melodiile se gasesc pe youtube. Merita subliniat ca alegerea artistilor care interpreteaza cover-urile a fost facuta chiar de U2. Mie mi se par foarte tari reinterpretarile celor de la Depeche Mode, Nine Inch Nails, Garbage, Gavin Friday si The Killers. Marea dezamagire este Damien Rice si varianta lui la One... Oricum, va recomand sa cautati si sa ascultati piesele :)
skip to main |
skip to sidebar
Cronica a 2 ani in Berlin. Scrisa din mijlocul evenimentelor.
Cine scrie si de ce?
Calina si Florin. Pentru ca banuiesc existenta unor oameni curiosi ce fac ei prin Berlin.
Bloguri inrudite
Blog Archive
Labels
- Amy (3)
- Arctic Monkeys (1)
- Azore (5)
- Berlin (34)
- Berlinale (7)
- Bucuresti (3)
- Calina (14)
- Carti (1)
- Cercetare (4)
- Coldplay (1)
- Diverse (14)
- Filme (7)
- Florin (40)
- Florinn (1)
- Genunchi (8)
- Gogol Bordello (1)
- Kaiser Chiefs (1)
- Kasabian (1)
- Liceu (1)
- Lisabona (1)
- Live (9)
- Londra (1)
- Manics (1)
- Marucho (2)
- Muse (3)
- Muzica (15)
- Nobel (2)
- Operatia (6)
- Opinii (3)
- Opus (1)
- Placebo (1)
- Ploiesti (1)
- Robbie (1)
- Romania (2)
- Serbia (1)
- U2 (4)
- Vacanta (2)
- Wittenberg (1)
In primul rand salut revenirea scrisului, chiar daca sporadic, pe blog (stiu, stiu, cine vorbeste...).
ReplyDeleteAcum, sa revin la obiect... Am ascultat in cele din urma toate melodiile, iar parerea mea este asa: nicio formatie sau cantaret nu se sustrage de la propriul stil sau cel putin al celor mai de succes cantece ale lor (as nota aici Garbage, cu zumzetul lor specific care apare sporadic, Depeche Mode de care nici nu mai zic sau Snow Patrol care incearca un cover crescendo, dar care se fasaie in stil mare). De la Damien Rice ce sa te astepti? Atata poate :-)
Cel mai mult imi plac Jack White (Love is Blindness) si The Killers (Ultraviolet). Varianta lui Killers e cam eclectica, dar merge, iar a lui Jack White mi se pare superba. Pe ceilalti nici nu am putut sa-i ascult pana la sfarsit. Bine, o fi si varsta de vina :)
Pai nu era normal sa cante fiecare in stilul lor? Ca pentru stilul U2 exista deja U2. Adica mie tocmai asta mi se pare tare, ca fiecare a reinterpretat melodia primita in felul lui...
ReplyDeleteSi nu trebuie sa saluti revenirea scrisului :)) Ca nu promit sa mai scriu prea curand.