Muse rocks!

Am ascultat Muse prima oara acum vreo cinci-sase ani, cred. Si mi-au placut. Pe masura ce am ascultat mai mult i-am apreciat din ce in ce mai mult. Dupa cum am mai spus pe blog, mi se par una dintre cele mai bune si originale trupe din vremurile astea; mai in gluma mai in serios, sunt trupa mea favorita. Prima oara am fost la un concert Muse in 2007, in Bucuresti, pe stadionul de langa Arcul de Triumf, si impresia a fost una "mixta": nu s-a auzit prea bine, locatia mi s-a parut nepotrivita, organizarea proasta, dar iti puteai da usor seama ca cei trei de pe scena isi fac treaba excelent. Apoi am tot ascultat inregistrarea concertului lor de pe Wembley (tot din 2007, lansata sub forma de album CD+DVD: Haarp), si imi doream destul de mult sa ii mai vad live, insa undeva unde conditiile sa fie mai bune decat la concertul din Bucuresti. Ocazia a aparut odata cu venitul nostru la Berlin: concert Muse, in octombrie pe O2 Arena! In consecinta, am luat biletele si, de atunci, am asteptat (cu mare nerabdare) concertul.

Aseara a venit momentul mult asteptat :) In primul rand trebuie mentionata calitatea exceptionala a arenei, care pe langa spatiul foarte bun pentru concerte ofera si o acustica decenta. Desi am ajuns la timp, am mai stat in afara salii sa bem o bere, sa ne mai uitam la tricourile promotionale ale turneului, si am sarit peste concertul din deschidere. In schimb, pe la 20:30 a inceput concertul propriu-zis. O scena destul de spectaculoasa, dominata de trei "blocuri"-ecrane-miniscene, pe care au aparut cei trei membrii ai trupei (am pus si 2 poze, dar sunt facute cu mobilul, deci calitatea lasa de dorit). Initial am stat destul de aproape de aceasta scena, dar,  dupa vreo jumatate de ora, cand cei din jur au inceput sa se agite mai tare, avand in vedere conditia genunchiului Calinei, ne-am retras un pic. Ca o paranteza, trebuie remarcat ca publicul a lasat de dorit, din punctul nostru de vedere, si de aceasta data: au fumat in sala, desi era interzis, au baut non-stop bere, avand "grija" sa ii stropeasca pe cei din jur cand sareau cu paharul in mana, dar, de data asta, macar au trait concertul: cantau cu trupa, aplaudau, etc. De concertul propriu-zis am fost incantat: au inceput cu Uprising, primul single de pe albumul nou The Resistance, au continuat cu Resitance, si apoi au alternat piesele mai vechi cu cele mai noi. Printre ele: Map of the Problematique, Supermassive Black Hole, Undisclosed Desires, Guiding Light, Starlight, Time is Running Out, Hysteria, United States of Eurasia, Feeling Good, chiar si Exogenesis-part 1, dar si piese ceva mai hard-rock ca Plug in Baby, Unnatural Sellection sau Stockholm Syndrome. Finalul a apartinut piesei care deschidea concertele din turul anterior: Knights of Cydonia, avand ca introducere Man with Harmonica a lui Ennio Morricone, din filmul Once Upon a Time in the West.

In concluzie un concert rock exceptional, care m-a multumit pe deplin, si ma face sa cred ca, daca voi mai avea ocazia, voi merge sa ii vad din nou. Pot afirma fara sa imi fie teama ca gresesc prea mult ca cei trei membrii Muse sunt printre cei mai talentati instrumentisti pe care i-am vazut cantand live: Matt Bellamy face minuni cu chitara lui, iar Christopher Wolstenholme si Dominic Howard il sustin exceptional la chitara-bas si percutie. Nu in ultimul rand cei trei au si un "look" deosebit.

Probabil asta a fost si ultimul concert al anului, dar deja avem planuri pentru la anul (poate vedem din nou U2, poate Robbie Williams, daca are turneu, poate Coldplay, The Killers, mai vedem si cine mai vine prin Berlin, sau, de ce nu, poate vom incerca sa ajungem la unul din marile festivaluri europene).